De obicei, oamenii se prezintă la psihoterapeut în momentul în care au identificat un comportament, un sentiment sau un aspect al vieții lor pe care îl consideră problematic și care îi împiedică să funcționeze în parametrii optimi, aspect pe care doresc să îl schimbe sau să îl îndrepte.
Totuși, psihoterapeuții observă de cele mai multe ori cum clienții manifestă rezistență chiar în fața schimbărilor pe care aceștia le așteaptă în viața lor. Spre exemplu, deși știm că nu ar trebui să amânăm sarcinile pe care le avem de realizat pentru școală sau pentru muncă, totuși nu putem lua decizia rațională de a nu mai procrastina, chiar și după ce am inventariat toate motivele pentru care această amânare lucrează împotriva noastră.
Rezistența la schimbare
Rezistența la schimbare este o forță care ne împiedică de cele mai multe ori să modificăm comportamentele vieții care ne încurcă. Ea ne demonstrează că toată logica și toată rațiunea din lume nu sunt mereu suficiente pentru a mișca lucrurile în direcția dorită de noi.
Acest lucru se întâmplă pentru că în interiorul nostru există anumite motivații pe care nu întotdeauna le conștientizăm în mod rațional, ci acestea apar mai degrabă în subconștient. Totuși, deși pare că ne confruntăm cu un adversar puternic, conștientizarea rezistenței este un prim pas spre schimbarea dorită.
Beneficii pe care le putem obține din rezistența la schimbare
Această rezistență la schimbare pe care o manifestăm este considerată de terapeuți ca fiind întreținută de un beneficiu secundar. Acest lucru, privit dintr-o perspectivă rațională nu pare să aibă niciun sens. În fond, ce beneficiu aș putea obține în urma procrastinării și de ce m-aș auto-sabota?
Pentru a înțelege acest mecanism, este necesar să privim situația dintr-o perspectivă a logicii inconștiente, care ne împiedică să ne atingem succesele din cauza temerilor și a insecurităților noastre sau orice aspect pe care îl percepem drept amenintățor pentru siguranța noastră psihologică.
Este posibil să îmi fie teamă de reușită pentru că la un anumit nivel nu mă consider demn de succes? Este posibil să mă tem de un eventual eșec care să îmi confirme ca nu sunt suficient de bun? Este posibil să fi urmat o carieră într-un domeniu care nu îmi place doar pentru a-mi mulțumi părinții, iar teama de a-i dezamăgi mă face să păstrez ascuns acest adevăr?
Acestea sunt motive destul de bune pentru inconștient pentru a prelungi amânarea realizării sarcinilor. În astfel de situații, rezistența la schimbare conduce la construirea unui zid împotriva unui conflict inconștient și necunoscut. Când nu realizăm că există un conflict interior, ne ”scutim” de frământări psihologice și anxietate.
Menținerea la distanță a conflictelor inconștiente
De multe ori, când pare că nu putem depăși o depresie sau să renuntăm la un obicei auto-distructiv, ne confruntăm cu prezența unui conflict inconștient care ne sporește rezistența la schimbarea situației curente.
Deși este destul de neplăcut să fii deprimat, uneori preferi asta în mod inconștient în locul luării unei decizii, riscului de a supăra pe cineva sau realizării unui adevăr inconfortabil. Depresia te împiedică uneori să conștientizezi o concluzie neplăcută sau să iei o decizie care te-ar putea supăra pe tine sau pe altcineva, cum ar fi decizia de a schimba cariera sau de a divorța. Astfel, de cele mai multe ori rămânem în apropierea unui aspect negativ, care, deși ne face rău, măcar ne este familiar.
Acestea pot fi motivele pentru care schimbările pe care dorim să le facem în mod rațional pentru a ne îmbunătăți viața sunt destinate eșecului. Deși deținem o voință puternică și formulăm argumente raționale, acestea nu pot câștiga întotdeauna în fața temerilor noastre secrete și a unor conflicte inconștiente.
De altfel, primul pas pentru a ne schimba cu adevărat este să ne acceptăm cu adevărat, să acceptăm rezistența noastră la schimbare și să încercăm să o înțelegem, să devenim mai conștienți de cine suntem și ce ne determină, de fapt, să nu ne schimbăm.
Recent Comments